Al doilea roman apărut sub iscălitura lui Anton Holban, O moarte care nu dovedeşte nimic se încadrează în tradiţia interbelică a romanului românesc, cea a eroului intelectual prins într-o poveste de dragoste ambivalentă. Incertitudinea la care este supus Sandu scot la iveală egoismul şi laşitatea lui, precum şi incapacitate, chiar şi la final, de a o înţelege pe Irina.